Vederea, unul dintre cele mai prețioase simțuri ale noastre, poate fi afectată de o serie de afecțiuni care alterează transparența corneei, „fereastra” ochiului către lume. Din fericire, medicina modernă oferă o soluție salvatoare: transplantul de cornee.
Această procedură chirurgicală, considerată cel mai reușit transplant de organ din corpul uman, presupune înlocuirea corneei afectate cu una sănătoasă, prelevată de la un donator. Datorită particularității corneei de a fi nevascularizată, riscul de respingere este minim, ceea ce a transformat transplantul de cornee într-o intervenție cu o rată de succes remarcabilă.
În continuare, articolul își propune să exploreze în detaliu lumea fascinantă a transplantului de cornee, răspunzând la întrebări esențiale precum: când este recomandat transplantul de cornee, cum se desfășoară procedura, care sunt riscurile și beneficiile, dar și cum decurge recuperarea postoperatorie.
Ce este transplantul de cornee
Corneea, acea lentilă transparentă, delicată, ce protejează și permite luminii să pătrundă în ochi, joacă un rol esențial în procesul vederii. Din păcate, diverse afecțiuni sau traumatisme pot afecta transparența și forma corneei, cauzând probleme de vedere, durere și disconfort. În astfel de situații, transplantul de cornee poate reprezenta o soluție salvatoare.
Această procedură chirurgicală, cunoscută și sub denumirea de keratoplastie, presupune înlocuirea țesutului cornean afectat cu un țesut sănătos, prelevat de la un donator. Intervenția, realizată cu precizie microchirurgicală, oferă șansa la o vedere clară și la o calitate a vieții semnificativ îmbunătățită. Este important de reținut că țesutul cornean utilizat în transplant provine exclusiv de la donatori care nu au suferit de afecțiuni oculare sau boli transmisibile, asigurând astfel siguranța și succesul intervenției.
Afecțiuni pentru care se recomandă transplantul de cornee:
Medicul oftalmolog poate sugera un transplant de cornee pacienților care suferă de afecțiuni precum: dacă aveți:
- Keratoconus (deformarea corneei în formă de con);
- Keratopatie buloasă (o umflătură a corneei asemănătoare unei bășici);
- Distrofia Fuchs (o afecțiune genetică);
- Subțierea sau ruperea corneei;
- Cicatrizarea corneei, cauzată de infecții sau leziuni;
- Ulcere corneene care nu răspund la tratament medical;
- Complicații cauzate de intervenții chirurgicale oculare anterioare.
Tipuri de transplant de cornee
Transplantul de cornee este o procedură chirurgicală complexă, adaptată fiecărui pacient în parte. În funcție de afecțiunea specifică și de caracteristicile corneei, chirurgul poate opta pentru înlocuirea întregii grosimi a corneei (transplant penetrant) sau doar a unei porțiuni din aceasta (transplant lamelar). Alegerea tipului de intervenție se bazează pe o evaluare amănunțită a parametrilor anatomici și clinici ai pacientului.
Iată care sunt tipurile de transplant de cornee:
1. Keratoplastia terapeutică – se efectuează pentru a îndepărta porțiunea infecțioasă a corneei, în special în cazurile de cheratită infecțioasă recalcitrantă sau perforată;
2. Keratoplastia tectonică – oferă suport și menține integritatea globului.
3. Keratoplastia optică – are ca scop restabilirea vederii și a cunoscut diverse progrese în timp, care au condus la rafinarea calității și a rezultatelor vizuale postoperatorii
4. Keratoplastia penetrantă – implică înlocuirea întregii cornee afectate. Printr-o incizie precisă, chirurgul îndepărtează un disc de țesut cornean bolnav, similar unui buton mic, și îl înlocuiește cu o cornee sănătoasă
5. Keratoplastia endotelială – se îndepărtează țesutul bolnav din straturile corneene din spate, adică endoteliul și un strat de țesut numit membrana Descemet, care este atașat la endoteliu.
- DSEK: înlocuiește până la o treime din cornee cu țesut donat.
- DMEK: utilizează un strat foarte subțire de țesut donat, fiind o procedură mai dificilă, dar cu rezultate excelente.
6. Keratoplastia lamelară anterioară (ALK) se adresează afecțiunilor straturilor anterioare ale corneei, păstrând intact stratul endotelial. Există două tipuri principale:
- SALK: înlocuiește doar straturile superficiale ale corneei;
- DALK: se utilizează când afecțiunea este mai profundă, necesitând înlocuirea unei porțiuni mai mari de țesut cornean;
Astfel, alegerea tehnicii chirurgicale depinde de profunzimea și extinderea leziunilor corneene, asigurând o intervenție personalizată și o recuperare optimă.
***În cazul în care un pacient nu este eligibil pentru un transplant de cornee naturală (cu provenită de la un donator), mai există o variantă. Acesta poate opta pentru o cornee artificială, operație este cunoscută sub numele de keratoproteză.
Beneficiile și riscurile unui transplant de cornee
Un transplant de cornee este cel mai adesea utilizat pentru a reda vederea unei persoane cu corneea deteriorată. De asemenea, un transplant de cornee poate ameliora durerea sau alte simptome asociate cu bolile corneei.
- Refacerea vederii.
- Reducerea durerii.
- Îmbunătățirea aspectului unei cornee deteriorate sau bolnave.
Este important de menționat că, spre deosebire de persoanele care au nevoie de organe precum ficatul și rinichii, în cazul transplantului de cornee nu este necesară o potrivire a țesuturilor. De aceea, majoritatea operațiilor de transplant de cornee sunt reușite.
Desigur, ca în cazul oricărei alte intervenții chirurgicale, există și un risc mic de complicații, cum ar fi respingerea corneei donatorului.
Riscuri
Transplantul de cornee este relativ sigur. Cu toate acestea, prezintă un risc mic de complicații grave, cum ar fi:
- Infecție oculară;
- Creșterea presiunii în interiorul globului ocular și apariția glaucomului;
- Probleme cu suturile care fixează corneea transplantată sau reacții adverse la firele utilizate în transplantul de cornee;
- Sângerare;
- Probleme ale retinei, cum ar fi detașarea sau umflarea retinei;
- Respingerea corneei de către organism;
Având în vedere că prin această operație se introduce în organismul pacientului un organ străin, există posibilitatea unui respingeri. Este o posibilitate destul de mică, apare doar în aproximativ 10% din cazuri, dar nu este exclusă. Respingerea se manifestă prin pierderea vederii, dureri oculare, ochi roșii și sensibilitate la lumină. Astfel, pacientul ar putea avea nevoie de tratament medical sau un nou transplant.
Recuperarea după transplantul de cornee
Operația de transplant de cornee este una destul de ușoară și cu o recuperare rapidă. Totuși, în primele câteva zile de după operație, ochiul va fi roșu, iritat și sensibil la lumină. Astfel, vor fi necesare câteva măsuri ajutătoare:
- medicamente sau picături de ochi ce ajută la prevenirea infecției;
- analgezice și corticosteroizi pentru diminuarea umflăturii și durerii;
- medicamente care ajută sistemului imunitar să nu respingă noua cornee, timp în care organismul va fi vulnerabil;
- plasture și ochelari de protecție care protejează ochiul pe măsură ce acesta se vindecă;
- odihnă la pat pentru câteva zile astfel încât noul țesut să rămână la locul său;
- revenirea treptată la activitățile obișnuite dar evitarea acelor activități care ar putea cauza lovirea;
După transplantul de cornee, pacientu va avea nevoie de controale oftalmologice regulate, în special în primul an după operație. Aceste vizite sunt esențiale pentru monitorizarea atentă a evoluției și pentru depistarea precoce a eventualelor complicații.
De reținut
Transplantul de cornee se distinge ca fiind cel mai frecvent efectuat și cel mai de succes transplant de țesut la nivel mondial. Acesta oferă o rază de speranță milioanelor de oameni cu afecțiuni oculare. Succesul său remarcabil se datorează în mare parte caracteristicilor unice ale corneei, care, fiind avasculară, prezintă un risc minim de respingere. Astfel, majoritatea pacienților își recapătă vederea, parțial sau total, iar complicațiile postoperatorii sunt, în general, ușor de gestionat.
Deși recuperarea vederii poate necesita timp, iar adaptarea la noua cornee poate dura câteva luni, beneficiile pe termen lung sunt semnificative. Prin controale regulate și îngrijire adecvată, pacienții se pot bucura de o vedere îmbunătățită și de o calitate a vieții net superioară, redescoperind frumusețea lumii din jur.
